XIII
Visurile noastre nu mor niciodată, sunt doar părăsite, ca o carte proastă uitată pe un raft, într-un pod vechi și prăfuit. Da, ca o carte proastă! Altfel nu ne-am lăsa visurile în paragină dacă nu am ști că sunt și ele, la rândul lor, „proaste”. Influențați de o societate în care, orice altceva este mai important decât urmarea unui vis. Crezi că nu ai nicio șansă în a-ți vedea visul împlinit? Iubește-l! E al tău, e singurul lucru pe care în deții cu adevărat; crede în el și se va realiza.


 Zâmbesc la ceață, iar ceața-i furioasă.
Asta înseamnă c-am învins!
Ce? Găsește-mi tu răspunsul.